Category Archives: eat

scara Scoville

Hai sa vedem, cati dintre voi stiau de scara Scoville care masoara usturimea unui ardei iute ? Si cati dintre voi nu au crezut ca Tabasco este cel mai iute sos de ardei (iuti) posibil ? Ori cati ati stiut cate tipuri de ardei iute exista pe pamantul asta ?

Si, desi v-ati astepta sa fie din ce in ce mai mici pe masura ce sunt mai iuti, ori sa arate mai fioros, unii din cei mai cei arata absolut banal, ca niste ardei grasi usor micsorati.

Altfel, iuteala ardeilor pare sa varieze si functie de clima si locul unde a fost crescut ardeiul, iar metoda de testare se mai schimba din cand in cand, asa incat veti gasi valori diferite pentru acelasi ardei in locuri diferite. Deobicei insa pozitia este cam aceasi pe scara.

Ma intreb insa daca vanzatorul din magazinul arabo-turcesco-indian din centru stie sa-mi spuna cat de iuti sunt ardeii aia pe care ii avea la vanzare…

PS – Se pare ca sprayul paralizant folosit de politie/armata se incadreaza intre 500.000 si 5.000.000 pe aceasta scara…

Comments Off on scara Scoville

Filed under eat

despre mancare

Acum cativa ani o colega s-a intors dintr-un concediu in Elvetia de 2 saptamani. Ce ii placuse ? Nu conta, conta doar ce o deranjase: branza. Sau lipsa ei, depinde de perspectiva. Doamnei respective ii parea rau ca nu plecase in concediu cu cateva kilograme de telemea dupa ea, fiind total frustrata de lipsa acestui aliment in Elvetia. Nu am putut atunci intelege stresul respectivei persoane si cum de nu s-a bucurat de marea varietate de branzeturi din Elvetia.
Dupa 2 saptamani in care la micul dejun (de la hotel) aveam doar branza cu mucegai (cum ii spunem noi generic, aka Blue Cheese), brie si camembert (hai sa le zicem numele general, nu soiul in particular), incepusem sa gandesc si eu ca doamna. Ne-am mutat apoi in casa noastra si am fost la cumparaturi: am gasit (evident) mult mai multe soiuri de branza si ne-am cumparat cateva. Dar cu salata de rosii ori dimineata la micul dejun cu paine prajita, parca tot nu e ceva care sa mearga mai bine decat telemeaua noastra ! Si uite asa m-am trezit intr-o dimineata uitandu-ma in frigider si gandind precum colega mea: De ce nu mi-am luat eu cateva kilograme de telemea cu mine?!?

Mi-am adus aminte de cele de mai sus intrucat in timp ce va scriu mananc o minunata salata de rosii cu castraveti si branza. Un fel cam exotic si scumput pentru localnici, banuiesc. In fine, ar fi niste mici precizari: rosiile sunt cherry, castravetele e d-ala mare (Fabio) iar branza e mozzarela. Se gasesc si rosii normale – pretul e similar, dar nu m-am riscat sa fie d-alea turcesti (traducere libera, daca mai e cazul: sa nu fie fade).

Mancatul nostru in oras arata cam asa: intrucat patiseriile sunt peste tot cand ni se face foame, luam o merdenea sau un covrig. Vrem mai mult, luam si o felie de pizza. Vrem sa mancam mai satios ? Un pui la KFC (sic!), o ciorba, o friptura, un mic, o pasta. Si, desigur, salata (mai ales pentru cei ce au grija de silueta). Salata greceasca, salata de vara, salata de cruditati, salata de rosii, salata de vinete, salata de salata (mereu mi s-a parut ca suna usor stupid!), salata de orice cu orice.
Acilea ? Sandwich. Alegi tipul de paine si continutul. Se impacheteaza si se poate incalzi/pune la gril. Vrei ceva rapid ? Iei o prajitura. Vrei ceva mai satios: iei ceva cu cartofi. Nu conteaza ce e, cartofi sa aiba: lasagna cu cartofi prajiti, salata cu cartofi prajiti, orez cu cartofi prajiti/piure alaturi, tocanita cu cartofi, placinta cu cartofi. Vrei salata ? Desigur: de oua, de cartofi, de sunca (cu oua si.. carotfi), de cruditati (aka mere, varza si morcov), de orez (modelul indian, cu stafide si curry). Vrei o friptura ? Vita sau pui. Foarte buna vita, recunosc, dar un porc gras bate orice ! Ah, si peste. Sa nu uitam ca suntem pe o insula, asa incat pestele este la mare cautare – cod preparat in nshpe moduri, somon si inca cateva specii pe care nu am reusit sa le identific in engleza (ok, nici in romana nu ma pricep prea tare..).

Sa fiu totusi corecta: se gaseste orice. Trebuie numai sa stii unde sa cauti ! Pe o strada din celebra zona Temple Bar, am vazut aliniate un restaurant turcesc, unul brazilian, unul cehesc, unul indian, o taverna greceasca, o pizzerie italiana si inca vreo 2 care nu-mi aduc aminte ce erau. Iar in zona centrala am gasit foarte multe magazine cu mancare din toate colturile lumii – preferatul meu este un magazin arabo-indian unde am gasit legume ce nu stiam ca exista, toata gama de condimente si sosuri indiene/asiatice/turcesti, dulciuri, conserve, sucuri si bauturi de la mama lor, o gama extrem de variata de orez, linte, fasole si asimilate, nuci si alune de toate soiurile, lapte de cocos (inclusiv pudra, sic !), pasta de creveti si ce va mai trece prin cap/ati vazut in magazinele continentului asiatic. Atentie, aici nu au nimic chinezesc! Dar exista cateva strazi mai jos niste super magazine chinezesti – totul e sa stii ce vrei sa faci de mancare si ce ai nevoie, ca de gasit le gasesti pe toate !

Cat de dulciuri cred ca v-am povestit mai demult ce instrumente si ingrediente am vazut de m-au lasat paf, nu ?

Acum trebuie doar sa ma apuc de gatit…

Comments Off on despre mancare

Filed under eat, Irlanda

The Vineyard Bar

Intorcandu-ne din peregrinarile administrative, pe la ora 7 seara ni s-a facut extrem de foame – si ce putea fi mai normal decat sa cautam un loc unde sa mancam, nu ? Dupa ce am incercat vreo 4 restaurante/bar-uri/bistro-uri in Castlenock am ajuns in satul alaturat Blanchardstown.

Ce este interesant aici si la noi nu se practica: toate localurile au preturi pentru eat in si take out, unde cele din urma sunt deobicei cu vreo 25% mai mici. In conditile astea sa-ti vina sa mai lasi 10% bacsis chelnerului ?!
Dar noua ne era foame si vroiam sa vedem si cum arata un local d-al lor.

Am intrat, asadar, la The Vineyard. Intri pe langa un bar irlandez si treci in a doua camera unde dai in alt bar, tot pe cat se poate de irlandez dar mai mare si cu etaj. La ora la care am intrat noi nu prea erau musterii – se pare ca distractia incepe un pic mai pe seara. Noi ne incadram in ceea ce se numeste Early bird dinner, adica un fel de cina inaintea cinei, pentru aia mai grabiti. Nu uitati ca ora 17 marcheaza tea time in zonele cu traditie britanica ! Pentur cine doreste, Wikipedia explica si diferentele intre tea times, caci sunt mai multe..

Dupa o rapida citire a meniului si asezarea la o masa inalta unde poate doar Silviu or Breze ar fi putut atinge pamantul, am decis sa sarim peste clasicul Fish & Chips si sa ne limitam la o friptura si o supa. Iar cum unii conduceau, ceilalti au fost fericitii castigatorii a dreptului de a bea bere singuri :). Guiness, desigur, ca doar trebuia sa aflam ce gust are la pint (aka la draft) vs sticla/cutie !

Despre mancare ? Pai vacuta a fost mediu facuta, ok, si a venit insotita de cartofi prajiti, piure de cartofi (da, si noi ne-am intrebat de ce naiba aveam si piure si cartofi prajiti), ceapa prajita si niscaiva ciupercute calite. Iar supa a fost un fel de crema de cartofi cu ceva legume uitate pe langa, servita cu o paine maro ce parea facuta cu malai si seminte semi maruntite, total ne-pufoasa, cu gust de ceva condimente neidentificate inca. Interesanta, n-am ce spune, dar parca nu ma vad mancand juma de paine d-asta la masa cu unt si sare – ca nu are nici un farmec !

Si pentru ca suntem la capitolul mancare: cartofii sunt principala lor sursa de hrana, se pare. Mare foamete din 1840, in care au murit peste 1 milioan de oameni (si au emigrat catre State inca vreo 2) li s-a tras de la cartofi: era singura lor sursa de hrana si o ciuperca a facut sa nu creasca deloc timp de vreo 2-3 ani. Grau nu creste aici (putrezeste de la atat ploaie) si doar vreo 13% din suprafata este arabila, deci optiuni nu prea au…
Cartofii ii vezi, deci, peste tot, in toate formele si se mananca cu orice: lasagna se serveste alaturi cu cartofi copti, orezul la chinezi l-am vazut servit cu cartofi prajiti, iar unul din felurile principale de mancare consta in cartofi copti cu diverse chestii la interior (orice !). Garnitura este invariabil cartofi prajiti sau piure, uneori salata.
Ah, si mai e ceva: ceapa. Inele de ceapa pane sau ceapa prajita sunt garnituri la fel de apreciate precum cartoful, indiferent de mancare.
Iar la pranz se practica rontaitul unui sandwich sau a unui burger – mancarea se mananca seara, dupa 7. Sandwichurile pe care le-am vazut eu, insa, sunt niste monstruozitati de 2-3 ori cat ale noastre, servite (palarie intr-un picior, ghici ciuperca ce-i) cu cartofi prajiti.

Pofta mare !

din meniu:
· Home-made soup of the day with brown soda bread 3.74€
· 7oz Sirloin steak cooked to your taste and served with saute onions, mushrooms, chips and creamy peper sauce or garlic butter 9.95€
· Guiness glass (half pint) 2.6€

Comments Off on The Vineyard Bar

Filed under eat, Irlanda

Marty Society

Inaintea plecarii din Cluj am vrut sa mancam ceva bun si satios cat sa ne ajunga tot drumul pana acasa. Astfel am incercat restaurantul Marty Society aflat langa hotelul Capitolina, cu o intrare micuta si o terasa mare in spate, dar cu ceva probleme de parcare in zilele de lucru.

Marty arata foarte fain – daca te uiti la terasa dinsptre interior vei avea senzatia ca te afli la marginea padurii. Ospatarita noastra a fost printre cele mai dragute fete vazute in Cluj, foarte amabila si rapida. Si cum un zambet mare ce-i ajungea pana aproape de ramele ochelarilor.

Nici meniul nu este mai prejos: ne-a fost greu sa ne alegem un smoothie si un suc/cocktail non-alcoolic din multimea disponihila, foarte apetisanta si diversa, asa incat am luat… mai multe.
Puiul (Chicken parmesan – 19,5ron/400g) a venit fierbinte intr-un vas de ceramica, proaspat scos din cuptor, cu putin tarhon parca, rosii si branza topita aburinda. Nu am reusit sa-l terminam pe tot in ciuda poftei de mancare zdravene de care dispuneam.
Salata Forestier (salata mix, bacon, branza de capra, rosii cherru, ciuperci de padure, seminte de pin, alune de padure, mustar frantuzesc, sos sweet chili, ceapa caramelizata – 21,5ron/250g) este o combinatie minunata cu conditia sa nu-ti imaginezi ca este foarte sarata – ciupercile, ceapa si sos-ul chili chiar sunt dulci, iar branza de capra nu face decat sa echilibreze acest gust. Si nici pe aceasta nu am reusit sa o terminam, din motive de dimensiuni…
Portia de Gomboti cu prune (9ron/350g) ne-au fost adusa la doua farfurii, cu magiune deasupra si ornata cu menta. Prunele din interior erau cam mici pentru gustul meu si usor cam afumate pentru gustul domnului, dar au fost unii din cei mai buni gomboti mancati vreodata (desigur, dupa cei ai bunicii ardelence).

La capitolul bauturi ne-am delectat cu Orange strawberry vanilla smoothie (8,9ron/250ml) si doua cocktailuri non-alcoolice (9,8ron/400ml): Sunshine si Apple cinnamon. Noua ne-au parut pe cat se poate de naturale si proaspete, iar smoothie-ul foarte cremos, incat am analizat inclusiv posibilitatea luarii lor la pachet (se poate !). M-as duce acolo in fiecare seara doar pentru smoothie-uri, shake-uri si cocktailurile non-alcoolice !

Altfel localul e foarte fain, preturile nu sunt cele mai mici de pe lume dar nici exorbitante, este plin de studenti (asta nu ar trebui sa mire caci este langa UMF), toaletele sunt foarte curate iar terasa deosebita. Daca treceti prin Cluj, merita sa incercati !

din meniu:
Ciorba de orz cu muschiulet de porc fume si legume – 9,8ron/500ml
Ciorba de vacuta – 9,8ron/500ml
Ciorba de pui a la grec – 9,5ron/500ml
Spaghetti carbonara – 19,5ron/450g
Chicken Dijon – 21,5ron/460g
Muschi de vita cu spetzle – 32ron/350g
Pastrav gril – 9ron/100g
Salata greceasca – 18ron/450g
Bruschette – 8ron/200g
Pizza Quatro Formaggi – 26ron/480g
Cheescake – 12,5ron/200g
Crunch ice cream – 12ron/250g

Blue shake – 8,9ron/250ml
Forest organge smoothie – 9,8ron/250ml
Rasberry lemonade – 9,8ron/400ml
Ciuc nefiltrat draft – 5,9ron/400ml
Heineken – 6,9ron/500ml
Espresso – 4,5ron

Comments Off on Marty Society

Filed under eat, travel

cafeneaua Boema

Cafeneaua Boema este singurul local pe care am reusit sa-l gasim deschis pe 1 ianuarie in Iasi in afara McDonalds-ului. Parte a grupului Select, mai sunt si cofetaria Caprice, patiseria Atelier, restaurantul Barocco si desigur hotelul Select – toate in aceasi cladire si toate parand functionale in prima seara din an.

Servirea a fost impecabila, iar produsele de calitate. Mokacino este facut cu Amaretto din plin, iar Irish Coffee-ul fie are prea putin whiskey, fie are Baileys. Ciocolata calda a venit sub forma de ciocolata pe bat ce se dizolva in lapte fierbinte – buna, dar parca nimic nu bate ciocolata calda de la Van Gogh din Bucuresti..

Prajitura Boema ni s-a parut un pic prea dulce, dar totusi foarte buna. Macedonia cu telemea este un fel pateu-merdenea delicios, pe care l-as recomanda oricui ii este pofta de ceva sarat – eu nu ma-m putut sa o comand si pe a doua, si ambele au venit scotand aburi pe nas.

Pentru fumatori: selectia de tigari de foi si de trabucuri merita analizata 😉

Daca ar fi in Bucuresti, m-as duce seara dupa serviciu cu prietenele, cel putin o data pe saptamana. Dar cum Iasiul e un pic cam indepartat.. spre sa revenim in urbe si sa mai degust cateva prajituri si 2-3 macedonii.

grupul Select

Comments Off on cafeneaua Boema

Filed under eat, read / see / do

restaurant Sphinx

In drumul spre Iasi, pe 31 decembrie, undeva inainte de Bacau stomacele noastre au solicitat o oprire muncitoreasca. Dupa o scurta cautare pe internet (minunata inventie internetul pe mobil!) si lectura catorva recenzii, am decis sa verificam un restaurant cu specific italienesc. Toate bune si frumoase, pana sa intram – usa era inchisa, fara nici un afis/bilet/orar de functionare, iar restaurantul nu parea sa fie in uz de ceva vreme. Asadar si prin urmare (:-)) am luat drumul mall-ului in cautarea unui lant toxic international de genul KFC.

Astfel, in Arena Mall, la ultimul etaj, am gasit restaurantul Sphinx. Dragut aranjat, cu mese de lemn & bucatele de faianta pictata incrustate, cu meniu cuprinzator si oferta zilei la vedere, si cu destul de multi clienti cat sa ne dea incredere ca au mancare comestibila.

Cand sa dam comanda am constatat ca chelnarita pe langa ca era foarte draguta era si extrem de cinstita: “nu va recomand vita, nu e…. buna, adica.. nu e muschi, e vrabioara.. e mai tare”, urmat de un raspuns superb la intrebarea “ciorba radauteana e buna?”: “e buna, dar e de ieri. De azi sunt ciorba de vacauta, cea de burta si cea de pui”. Pentru acestea, tanara domnisoara usor sfioasa si-a asigurat bacsisul de 10% pe care altfel ma cam sfiesc sa-l dau.

Ciorbele au venit cat am apucat sa ma spal pe maini. Mari, cu smanana si ardei iute, si turtite (un fel de lipie turceasca, dar mai pufoasa si crocanta) alaturi. Pastele arabiata contin si masline – nu chiar conform retetei – dar sunt bune, iar portia sanatoasa.
Cum ne umflasem burtile suficient si trebuia sa mai conducem putin, nu sa dormim, am renuntat la a mai gusta si alte feluri; dar vazute la vecini pareau foarte apetisante si sigur suficient de mari sa sature orice nemancat. Mai trecem…

www.sphinx.ro
Arena Mall, et.2
Bacau

din meniu:
ciorba de burta 12,5
ciorba de vacuta 12,9
penne arabiata 13,5

Atentie! Nu se poate plati cu cardul.

20120114-212246.jpg

20120114-212257.jpg

20120114-212309.jpg

Comments Off on restaurant Sphinx

Filed under eat, travel

restaurant Naser

Bun de recomandat in Loney Planet, deschis si in prima zi a anului, Naser este optiunea noastra permanenta de backup. Nu as recomanda localul pretentiosilor: decoratiunile de craciun se impletesc cu texte arabe si narghilele mai noi ori mai vechi, de afara arata mai degraba a frizerie decat a restauarant, iar mesele sunt simple (pana acum cateva luni nu exista fata de masa). Cu toate astea, mancarea este foarte buna si la un pret rezonabil, servirea este rapida, si mereu am primit din partea casei muraturile de la inceput si cateva baclavale la final.

Pentru doritori, exista si posibilitatea cumpararii la pachet atat in versiune gatita cat si cruda. La aceasta se adauga un bogat sortiment de ceaiuri, condimente, bauturi si dulciuri.

din meniu:
supa de linte 10ron
fatoush (250g) 10ron
labne (250g) 10ron
mutabal (250g) 10ron
babaganus (250g) 10ron
humus (250g) 10ron
platou mic (250g) 10ron
kebe nee (250g) 20ron
arais (250g) 18ron
briani (250g) 25ron
kebab (250g) 22ron

Restaurant Naser
str. Dumitru Zosima nr.86
0722.686.413
0724.303.000
021.222.72.07
021.224.13.80

20120114-212911.jpg

20120114-212902.jpg

20120114-212923.jpg

20120114-212937.jpg

Comments Off on restaurant Naser

Filed under eat, read / see / do